Sunday, August 30, 2009

Despre Movila Verde din sudul Dobrogei


... Ştiute şi neştiute ...

1. Movila Verde
2. Dobrogea
3. Casa parinteasca
4. Plecarea la scoli
5. O poveste reala.
1. Movila Verde. Este localitatea in care m-am nascut, am copilarit, m-am jucat si am muncit, am citit primele carti, am vazut primele filme, am vazut la televizor evenimente petrecute in lume, este localitatea unde am absolvit scoala generala de 8 ani. Aici am aflat de Gazeta matematica si am participat la concursul de matematica intre localitati (clasa a VI-a). Sunt dobrogean inainte de toate.
Movila Verde (Kizil Murat pe vremuri) se afla pe soseaua judeteana Nr. 392 intre Plopeni (comuna in trecut) si Independenta (comuna azi). Se ajunge prin urmatoarele trasee (50 km.), in bucla: I = Constanta-Agigea-Teghirghiol-Movilita-Topraisar-Amzacea-General Scarisoreanu-Plopeni-Movila Verde (a doua imagine arata intrarea in sat venind dinspre Constanta, pe soseaua 392 asfaltata prin anul 1967); II = Constanta-Valu lui Traian-Basarabi-Ciocarlia-Cobadin-Negresti-Movila Verde.
Datare istorica. Movila Verde, com. Independenţa (Comuna are in componenta satele: Movila Verde, Olteni, Tufani si Fintina Mare). Comuna se afla la cca. 60 Km de Constanta (turcă Köstence, greacă Tομή Tomí, bulgară Кюстенджа), Mangalia si Medgidia si la 10 Km de granita cu Bulgaria. ISTORIC: "Ca majoritatea localitatilor existente in Dobrogea, Independenta a fost initial o asezare tatareasca, nascuta din colonizarea pe care au facut-o turcii cu populatia tatara din Anatolia. Evenimentul care a marcat masiva si statornica asezare a tatarilor il reprezinta razboiul Crimeei incheiat prin pacea de la Paris (1856). De la primele colonizari de tatari au luat fiinta satele: Independenta, Movila Verde, Olteni, Tufani, Fintina Mare. Primele denumiri ale acestor localitati pastrate si dupa 1877 cand Dobrogea s-a reintegrat teritoriului Romaniei au fost tataresti:
- Independenta - Bairamdede
- Movila Verde - Cazal Murat
- Olteni - Demircea
- Tufani - Cara Aci
- Fintina Mare - Baspunar
Un interes deosebit o prezinta localitatea Fintina Mare fiind 100% populata cu etnici turci.Cel mai bogat locuitor al localitatii Independenta a fost Butu Aurel, care a venit cu 2000 capete ovine din Transilvania din care o parte le-a vandut tatarilor in schimbul a 800 Ha de pamant devenind boierul localitatii.
Localitatea Independenta impreuna cu satul Cealmagea este atestata in 1854 ca fiind una din localitatile puternice ale Dobrogei
". (Sursa: www.primariaindependenta-ct.ro)
Localitatea Independenţa (sau Bairamdede) este situata la aprox. 5 Km. de Movila Verde si la aprox. 4 km. de Fantana Mare ce este in lista monumentelor istorice la categoria sit antic. In prezent exista date de existenta ale satului Fantana Mare din secolul II-III inainte de Christos. In Independenţa s-au descoperit castre romane: epoca romană, sec. II p. Chr.; cultura: Romană (LINK, Institutul de Memorie Culturală - www.cimec.ro, Muzeul Naţional al Agriculturii). Domnul Răzvan Ciucă, directorul Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia şi Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (ICOM/UNESCO) este nascut in comuna Independenta.

2. Dobrogea. Despre DOBROGEA (Dacia Pontica sau Scythia Minor - denumire romana; Numele actual vine de la Despotul Dobrotici din sec. 14), poetul Mihai Eminescu spunea ca "Din punct de vedere istoric, noi avem dreptul indisputabil asupra Dobrogei. Roman în perioada lui Augustus, locul de exil al lui Ovidius, marele poet, cândva a bizantinilor, trecând de la dinastia Assanizilor la Valahia, a continuat sa ramâna Valahiei, pâna la momentul când ne-a fost luata de turci". Ca vechi leagan al poporului român, Dobrogea are o istorie zbuciumata (a se vedea "Dobrogea. O scurtă istorie (I)" de ION BULEI (n. în 1941), Profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti; sursa: http://www.zf.ro/). Pe aici s-au perindat armatele perşilor, apoi cele romane, au urmat invaziile popoarelor migratoare, apoi stăpânirea musulmană care a facut posibil drumul de invazie al armatelor din stepele Rusiei spre Balcani şi Constantinopol. Cercetările arheologice din Dobrogea au evidenţiat existenţa obiectelor din eneolitic, cultura Gumelniţa şi dezvoltarea în neolitic a culturii Hamangia (cunoscută prin statuia numită „Gânditorul de la Hamangia” - sigla ziarului "Gandul").
3. Casa parinteasca. Cand eram copil, localitatea era locuita in majoritate de romani (la 2 case mai sus de noi a locuit familia Malencov), iar Independenta stiu ca era locuita de multi turci si tatari (cand mergeam in acea localitate toti se adresau in romana). Casa parinteasca (imaginea alaturata) este la Nr. 11 pe soseaua principala (pe partea stanga, a 5-a casa) daca se vine de la Constanta.
Nici atunci, si nici pana azi nu am auzit sa fi fost probleme intre romani si ceilalti locuitori din Dobrogea (datelor recensământului din 2002, arata ca in Dobrogea sunt 971.643 de locuitori (90,94% sunt români, 27.580 turci, 23.409 tătari, 21.623 ruşi lipoveni şi restul greci, moldoveni şi aromâni). Inainte si dupa anul 1989, in Movila Verde au venit multe familii din Moldova. Desi, satele din Dobrogea au fost mereu in lupta cu saracia, oamenii locurilor au muncit pamantul si au incercat sa fie la nivel cu civilizatia vremii. Perioada comunistă (deceniile 50-80) a determinat un exod rural masiv spre centrele urbane (Constanta, Mangalia, Medgidia).
4. Plecarea la scoli. Si noi, copiii familiei Vlada am plecat la scoli in Constanta. Scoala din sat inca mai exista si apare in imaginea alaturata (undeva in spatele copacilor). Pe dealul ce apare in aceasta imagine s-a aflat si prima casa parinteasca (unde m-am nascut) si care a disparut cu timpul, deoarece parintii au construit in anul 1959 o casa noua, cea care exista si azi pe strada principala la nr. 11 si care apare in poza de mai sus. Eu am terminat 5 ani la Liceul energetic (azi, Colegiul Tehnic Energetic) ce se infiintase cu un an in urma si avea un sediu nou aproape de Mamaia (langa "Pescarie" si Delfinariu). La liceu am avut ca dirigente pe doamna profesoara de limba romana Jean Ileana, sora actorului Jean Constantin. Stiu ca am publicat si cateva poezii in revista cercului literar a liceului condusa de doamna profesoara.
5. O poveste reala. "Un taran urmarit de Securitate a stat ascuns intr-o groapa timp de 6 ani. Dumitru al lu' Mihai, zis Pelivanu, originar din satul constantean Movila Verde (Kizilmurat) ...". Nu am stiut, am aflat in anul 2009 din ziarul Ziua. Stiu de acest om, era bunicul colegului meu de scoala generala Mihai Viorel (azi, este informatician in Constata). (ziarul Ziua Nr. 4338, 16 septembrie 2008; sursa online: http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-09-16&id=242748).
Casa lor exista si azi, chiar daca la un moment dat s-au mutat la Constanta. Daca ati citit povestea din referinta indicata, casa despre care se vorbeste se afla aproape de centrul localitatii, pe dreapta, imediat dupa ce se trece de prima curba a soselii de intrare in localitate, dinspre Constanta (vezi imaginea alaturata, unde apare curba din sosea). Hercule de Dobrogea: "... stramosii lui Pelivanu (cojani si mocani coborati in Dobrogea pe la inceputul secolului trecut, dinspre Arsa si Silistea-Sibiu) ... Nascut in 1909, Dumitru al lu'Mihai, zis Pelivanu, devenise repede cunoscut ca fiind cel mai puternic om din Dobrogea. Mergea in padurea Cobadinului sau la Amzacea, la luptele tataresti pe care taranii le numeau "zboruri" si nu era unul sa-i stea in fata". Stiu de aceste "zboruri", unde erau intreceri sportive, lupte, intreceri cu cai. Copil fiind, atunci nu intelegeam de ce se numesc "zboruri".

- Poetul Virgil Theodorescu (1909 - 1987) este nascut in Cobadin: http://www.poezie.ro/index.php/author/0029897/index.html.

- Octavian Goga: Rugaciune (referinta: Cristian Stavriu's Blog)
"Alungă patimile mele,
Pe veci strigarea lor o frânge,
Şi de durerea altor inimi
Învaţă-mă pe mine-a plânge.
Nu rostul meu, de-a pururi pradă
Ursitei maştere şi rele,
Ci jalea unei lumi, părinte,
Să plângă-n lacrimile mele.
"

... trebuia sa scriu aceste ganduri ... despre locuri si oameni ...

Sunday, August 23, 2009

Institutul pentru învăţare şi memorie de la MIT (SUA)

Institutul pentru învăţare şi memorie de la MIT (SUA)
- http://web.mit.edu/picower/
NOUTATI SI CERCETARI STIINTIFICE

1. 1011 = The number of neurons in the Human Brain = The number of stars in the Galaxy (http://web.mit.edu/picower/)
2. capacitatea crierului uman de a regenera mase de neuroni in fiecare an (Professor Carlos Lois; http://web.mit.edu/picower/spotlight/lois.html);
3. capacitatea de memorare depinde de anumite lucruri (Professor Tonegawa; http://web.mit.edu/picower/spotlight/tonegawa.html)

Wednesday, August 19, 2009

TECHIRGHIOL=Legenda bătrânului turc Techir


Legenda spune ca pe aceste meleaguri, cu mult timp in urma, traia un pasa, pe nume Techir ... (http://www.techirghiol.com/). Manastirea "Sf. Maria" a fost construita in jurul anului 1750 ... (http://www.sfanta-maria.ro/). Grupul statuar reprezinte un turc si un magar. Statuia are inaltime de 2,5 metri si este turnata din bronz (construita in anul 2002). "Numele localitatii este de origine turceasca si este dat de o binecunoscuta legenda cu batranul turc (Techir) care s-a vindecat de reumatism cu namol din lac (ghiol)." (http://d-ale-vietii.blogspot.com/2008/11/techirghiol.html)
Manastirea "Sf. Maria" din Techirghiol. Sfantul Mucenic Pantelimon.

Tuesday, August 18, 2009

Codul educatiei - dezbatere publica la Camera Deputatilor

18 august 2009 - Reforma structurală a societăţii româneşti. Modernizarea României prin educaţie:
Dezbatere publică (CAMERA DEPUTATILOR); am postat pe forum: ATENTIE! articole NECONSTITUTIONALE incluse in COD (invatamantul universitar) http://www.cdep.ro/informatii_publice/forum.dispPost?subid=8&tmpl=3; MECI a lansat la 14 august, dezbaterea publica a CODULUI EDUCATIEI: http://www.edu.ro/index.php/articles/12657; mesaje la dezbateri.cod@min.edu.ro
OPINIE postata: In general, dezbaterea publica e utila, dar asa cum se constata sunt multe orgolii, e multa politica, sunt multe interese, si nu se tine seama de expertiza specialistilor: profesori, pedagogi, psihologi etc. E nevoie de parerea celor implicati in sistemul educational. Sunt persoane ce au functii de conducere si sunt interesate doar de functia lor si nu de solutiile reale pentru modernizare. De aceea, comunicarea, transparenta si raspunderea in luarea deciziilor au de suferit. Se spune ca cei de “jos” sunt reprezentati de persoane alese prin vot colegial.
Acestia isi urmaresc interesele si nu tin seama de problemele celor pe care ii reprezinta. La o societate pe actiuni (SA) problemele importante si deciziile se discuta in adunarea generala a actionarilor. De ce cadrele didactice nu se considera niste “actionari” in scoala sau facultatea in care isi desfasoara activitatea?
Anual trebuie sa aiba loc aceste adunari generale (la nivelul scolii, facultatii, deoarece numarul cadrelor didactice nu este foarte mare) in care sa aiba loc dezbateri si luarea de decizii prin raspunderea asumata in cadrul adunarii generale.
(TV Antena 3: http://www.antena3.ro/news_magazine/?p=53 (EDUCAŢIA, LA ORA DEZBATERII) )