Saturday, June 14, 2014

Facultatea de Chimie-o istorie zbuciumată

Facultatea de Chimie - 150 de ani de la înfiinţare în cadrul Universitatii din Bucuresti- www.chimie.unibuc.ro, http://150.unibuc.ro.

DESCOPERIRE şi CREAŢIE în cercetarea ştiinţifică: "Despre chimie se spune cǎ este ştiinţa care îşi creazǎ singurǎ obiectul de studiu; acesta este un adevǎr dacǎ ne gândim cǎ dintre cele peste 70 milioane de substanţe chimice cunoscute şi înregistrate, doar câteva milioane se gǎsesc în naturǎ, restul au fost create, sintetizate, de chimişti în laboratoare şi multe dintre ele nici nu pot exista în condiţii naturale. Ne punem însǎ întrebarea: se poate compara “crearea” acestor substanţe noi cu creaţia artisiticǎ? Eu cred că nu.", acad. Ionel Haiduc, Raspuns la discursul de recepţie al acad. Marius Andruh, Academia Română, 14 aprilie 2014 - www.academiaromana.ro/ (pdf).

ODISEEA CHIMIEI: "În 1863 Chimia îşi începe propria sa devenire cu ambele înţelesuri: ”devenire întru devenire”, educând deja peste 150 de generaţii de chimişti, şi ”devenirea întru fiinţă”, devenind o instituţie ce operează în scopul pentru care s-a născut, încercând să acopere cu har şi competenţă propria-i evoluţie. Odiseea prin care trece în cei ”150 ani de Chimie în Universitatea din Bucureşti”, pentru că în spirit ea a fost întotdeauna aici, este semnificativă şi strâns legată de vremuri şi de oameni. Chimia este ştiinţa unor importante dihotomii, ţinând evident de logica binară, precum tradiţionalele concepte chimice ...", Conf. dr. Constantin Mihailciuc, Decan, Discurs la simpozionul aniversar 11 iunie 2014 - http://www.chimie.unibuc.ro/ (pdf)

PIONIERII CHIMIEI ROMÂNEŞTI: Alexe Marin (primul profesor de chimie din Facultatea de Științe, elev, la Paris, al lui Gay-Lussac și Fermy) Emanoil Bacaloglu, Constantin I. Istrati, Ludovic Mrazec, Grigore Ștefănescu, Lazăr Edeleanu, Gheorghe Longinescu, Ștefan Minovici, Costin D. Nenițescu, Dr. Constantin I. Istrati, Ștefan Minovici, Eugen Angelescu.
Repere istorice
Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti a fost înfiinţată în anul 1948 ca urmare a Reformei Învăţământului prin desprinderea acesteia din Facultatea de Ştiinţe ce avea specializarea Fizică - Chimie. Atunci s-au mai înfiinţat: Facultatea de Matematică şi Fizică, Facultatea de Ştiinţe Naturale şi Facultatea de Geologie şi Geografie.
  • anul 1863 - sunt înfiinţate Facultatea de Ştiinţe (3 ani) şi Facultatea de Litere şi Filosofie (3 ani) (prin Decretul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, nr. 967/8 octombrie 1863); Facultatea de Stiinte avea două secţii: ştiinţele fizico-matematice şi ştiinţele fizico-naturale;
  • anul 1864 - se înfiinţează Universitatea din Bucureşti (prin decretul domnitorului Al. I. Cuza, nr. 765, 4/16 iulie 1864) ce era constituita din 3 facultati: Facultatea de Drept (4 ani)-infiintata in anul 1859, Facultatea de Ştiinţe (3 ani) şi Facultatea de Litere şi Filosofie (3 ani);
  • anul 1906 - pe lângă Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, se înfiinţează Institutului de Chimie cu specializarile de Chimie Industrială, Chimie Agricolă și Chimie Alimentară;
  • anul 1914 - se înfiinţează Institutul de Chimie Tehnologică din care, în anul 1938, s-a desprins şi Facultatea de Chimie Industrială care ulterior s-a transferat la Şcoala de Drumuri şi Poduri (această şcoală devine Institutul Politehnic Bucureşti, astăzi Universitatea Politehnică Bucureşti);
  • anul 1925 - În anul 1925 s-a aşezat piatra de temelie pentru clădirea Institutului de Chimie Teoretică din cadrul Universităţii din Bucureşti, clădire ce se afla în Splaiul Independenţei nr. 87 - 89 (lângă podul Haşdeu). Institutul de Chimie Teoretică a fost un adevărat centru al învăţământului universitar de chimie din România, şi în anul 1948 a devenit sediul Facultăţii de Chimie a Universităţii din Bucureşti. Aceasta cladire nu mai exista astazi, deoarece a cazut la cutremurul din 4 martie 1977 si nu a mai fost refacuta. Terenul unde se afla aceasta cladire face parte acum din Parcul Izvor (de langa Palatul Parlamentului, coltul de langa podul Hasdeu). Dupa anul 2000 s-a incercat retrocedarea acestui teren Universitatii din Bucuresti, dar nu s-a reusit!;
  • anul 1948 - are loc Reforma Învăţământului prin care Facultatea de Ştiinţe devine alte facultati: Facultatea de Matematică şi Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Ştiinţe Naturale şi Facultatea de Geologie şi Geografie;
  • anul 1959 -  La Facultatea de Chimie s-a înfiinţat Catedra de Matematici speciale (şefi de catedră: Arno Kahane şi Dumitru Firescu, până în anul 1974).
  • anul 1974 - are loc trecerea Facultatii de Chimie la Institutul Politehnic Bucureşti (IPB) intâi ca facultate de sine stătătoare, doar pana in anul 1977, iar apoi devine o sectie a Facultatii de Chimie Tehnologica (nou creată) din cadrul IPB, si va ramane cu statul de sectie pana in anul 1990, cand se va reinfiinta ca facultate in cadrul Universitatii din Bucuresti;
  • anul 1977 - se înfiinţează Institutul Naţional de Chimie (redenumire a Institutului de Chimie) în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (IPB) care cuprindea Facultatea de Tehnologie Chimică şi Facultatea de Ingineria proceselor chimice (nou creată). În vârtejul reformelor, Facultatea de Chimie cu originea în vechea Facultate de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, se transformă în trei secţii: Chimie, Biochimie şi Chimie Fizică;
  • anul 1990 - "revenirea" la Universitatea din Bucuresti; secţia de Chimie de la IPB redevine Facultatea de Chimie, care a început să funcţioneze din nou la Universitatea din Bucureşti, în corpul D al clădirii din Centru (Piata Universitatii)-laboratoare pentru Chimie-Fizica si Fizica, şi în vechea clădire din Şoseaua Panduri nr. 90, unde s-au amenajat laboratoare pentru Catedrele de Chimie Organică, Chimie Analitică, Chimie Tehnologică şi Cataliză;
  • anul 1992 - prin Ordin al Ministerului Invatamantului se infiinteaza Catedra de matematici aplicate si informatica formate din cadre didactice pentru discipline de Matematica si disciplina Programarea calculatoarelor; disciplina Programarea calculatoarelor apare in planul de invatamant in anul 1972, care ulterior, din anul 1994, se va numi "Informatica";
  • anul 1997 - incepe consolidarea structurii de rezistenta a cladirii facultatii (din centru) ce se termina in anul 2002
  • anul 2003 - apare primul site  oficial al Facultatii de Chimie (http://www.chem.unibuc.ro);
  • anul 2005 - incepe programul Bologna (european): 3 ani licenta, 2 ani master si 3 ani doctorat (pana in 2005 studiile erau de 4 ani);
  • anul 2010 - transformarea catedrelor si aparitia departamentelor;
Explicatii si Intrebari
Evident ca dupa insiruirea acestor evenimente si momente, sunt necesare si explicatii, dar cine sa le formuleze? Acei oameni ce au trait acele momente si evenimente, acei decidenti ce au determinat acele evenimente, comunitatea academina ce a resimtit toate aceste schimbari si reforme? CINE? Chiar daca avem raspunsuri si explicatii, acestea se bazeaza pe toate informatiile reale si complete? Nu cumva unele schimbari si evolutii nu pot fi explicate? Unele raman chiar in mister!
  • Un exemplu ar fi-fara nici o legatura cu Facultatea de Chimie (poate da?), in anul 1992, de ce s-a desfiintat Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti (CCUB) (acesta a fost infiintat in anul 1962 de acad. prof. Grigore C. Moisil)? [Update: 27 sept. 2014- am aflat din scrierile D-lui Profesor I. Văduva!]  Pentru a nu ramane chiar un mister, precizam ca atunci, in anul 1992, doi membri ai CCUB s-au tranferat pe doua posturi de lector suplinitor la noua Catedra de Matematici aplicate si Informatica. In anul 1992, in planul de invatamant al Facultatii de Chimie era si cursul de "Programarea calculatoarelor", ulterior, in anul 1998, a devenit cursul de "Informatica" ce exista si in prezent
  • Un alt exemplu-fara legatura cu Facultatea de Chimie, in aprilie 1975, de ce s-a desfiintat Institutul de Matematica al Academiei Romane (avea si are cladire proprie in Calea Grivitei nr. 21, azi Institutul de Matematica "Simion Stoilow"): "In April 1975 the Institute of Mathematics was dissolved by a decision of the Romanian President!" (sursa: http://www.imar.ro), presedintele Academiei Romane fiind atunci renumitul acad. Miron Nicolescu (1903-1975)?
  • Un exemplu-general (in legatura cu structurile chimice), de sistem, din domeniul managmentului, de ce a fost nevoie de peste 20 de ani (Legea educatiei nationale din anul 2011) pentru a se ajunge la concluzia ca structurile de catedra sa se transforme in departamente? aceste structuri sunt chiar eficiente daca se face comparatia cu structurile si organizarea activitatilor academice din alte meleaguri? Centrele de cercetare din universitati sunt cumva structuri paralele? In domeniul chimiei, structurile substantelor chimice sunt analizate si validate, in cazul structurilor din domeniul managmentului cine le analizeaza si le valideaza?
Concluzii
1.Educaţia, Cultura şi Tehnologia transformă gândirea şi atitudinea oamenilor. Neînţelegerea conceptelor şi termenilor conduce la o învăţare superficială: www.elearning.ro , www.agora.ro (MV, 2012)
2. Omul este rezultatul propriilor eforturi pentru cunoaştere/învăţare şi al influenţelor societătii (fenomene, procese, decizii, etc) asupra sa. (MV, 21sept. 2013)
3. Update: Destinul oamenilor, dar si destinul institutiilor (structuri de organizare a activitatilor dintr-o societate omeneasca) sunt influentate si dirijate de o multitudine de factori, evenimente si momente rezultate ale unor procese, fenomene (controlate sau nu de oameni), decizii deliberate la nivel individual, colectiv, regional sau mondial (MV, 16 iunie 2014).

Monday, June 9, 2014

Universitatea din Bucureşti - 150 de ani

Update: 16 iulie 2015 - Muzeul Universităţii din Bucureşti s-a redeschis publicului dupa ce a fost renovat, Universitatea din Bucureşti îşi prezintă istoria de Mădălina Cerban (Mediafax, http://www.zf.ro)
Update: 16 iulie 2014 - Aula Magna de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti: MOMENT ANIVERSAR - 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii Bucureşti.
- ”Prin strădania comună a membrilor comunităţii sale academice, Universitatea din Bucureşti a reuşit să îşi îndeplinească misiunea sa de a forma generaţii succesive de tineri în spiritul respectului pentru adevăr şi al cunoaşterii ştiinţifice, al ataşamentului faţă de valorile naţionale şi universal umane”, a spus prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universității din București.
- „Poate că nu există un cuvânt mai apropiat de universitate decât acela de dezvoltare. Îndrăznim să ne uităm în viitor și să ne întrebăm: oare ce va fi? Mulți au căutat cristalul în care să se uite și să vadă viitorul. Eu cred că acest cristal există. El este în școală, în universități. Este suficient să știm să citim în aceste instituții pentru a vedea dacă viitorul unei nații este pe drumul cel bun”, prof. univ. dr. Remus Pricopie, Ministrul Educației Naționale. De asemenea, acesta s-a referit la vorbele lui Spiru Haret privind misiunea şcolii: „Şcoala are ca obiective majore formarea tinerilor pentru o dezvoltare individuală, o dezvoltare ca buni cetăţeni şi o pregătire pentru găsirea locului de muncă în societate”.
- „Alături de cealaltă universitate românească a vremii, cea din Iași, înființată în 1860 și care continuă tradiții încă și mai vechi ale învățământului din capitala Moldovei, Universitatea din București avea să fie de atunci și până în zilele noastre nu doar o școală de elită, ci și un factor de coagulare a identității naționale și o citadelă a cunoașterii științifice românești în numeroase domenii. Iată de ce pentru mine reprezintă un privilegiu aparate ca din partea Senatului României să pot adresa Universității din București urări de bine, prosperitate și succes”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României. DETALII: Link-1 , Link-2

  • Iniţial, în anul 1864-la înfiinţare,
    Universitatea din Bucureşti avea 3 facultăţi (21 profesori şi 63 studenţi): Facultatea de Drept (4 ani), Facultatea de Ştiinţe (3 ani) şi Facultatea de Litere şi Filosofie (3 ani)
  • În anul 1869 - la Universitatea din Bucureşti, apare Facultatea de Medicină ce s-a transformat din Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie înfiinţată din anul 1855 de către Carol Davila
  • În anul 1923 se înfiinţează Facultatea de Farmacie (a 7-a facultate), după ce în anul 1913 apare Institutul Electrotehnic Universitar, iar în anul 1921 se înfiinţează Facultatea de Medicină Veterinară
  • În anul 1989 Universitatea din Bucureşti avea 6 facultăţi şi 8000 de studenţi, în anul 2000  avea 18 facultăţi (20.000 studenţi şi 3.000 posturi didactice), iar în anul 2004 a ajuns la 19 facultăţi (30.000 studenţi şi 3.000 posturi didactice), ultima facultate înfiinţată fiind Facultatea de Administraţie şi Afaceri.
ELITELE UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI.

MATEMATICĂ: Spiru Haret, Dan Barbilian(Ion Barbu), Grigore C. Moisil, Simion Stoilow; CHIMIE:Constantin Istrati, Gheorghe Spacu, Ilie Murgulescu; MEDICINĂ: Carol Davila, Victor Babeş, Gheorghe Marinescu, Mina Minovici; BIOLOGIE: Dimitrie Brândza; LITERE: Eugen Ionescu, Camil Petrescu, George Călinescu, Mircea Eliade, Titu Maiorescu, Tudor Vianu; DREPT: Vasile Boierescu, Nicolae Titulescu; ISTORIE: Vasile Pârvan, Nicolae Iorga; GEOLOGIE: Grigore Stefănescu, Ludovic Mrazet; GEOGRAFIE: Simion Mehedinţi; FILOSOFIE/PSIHOLOGIE: Constantin Rădulescu Motru; SOCIOLOGIE: Dimitrie Gusti. RECTORII: Gheorghe Costa-Foru (1864-1871), Vasile Boerescu (1871) , Ion Zalomit (1871-1885) , Alexandru Hristea Orascu (1885-1892), Titu Maiorescu (1892-1897), Grigore Stefanescu (1897-1898), Constantin Dimitrescu-Iasi (1898-1911), Ermil Pangratti (1911-1912), Ioan Bogdan (1912), Thoma Ionescu (1912-1915), Ion Athanasiu (1915-1920), Mihail Vladescu (1920-1923), Ermil Pangratti (1923-1929), Nicolae Iorga (1929-1932), Nicolae Gheorghiu (1932-1936), Constantin C. Stoicescu (1936-1940), Petre P. Panaitescu (1940-1941), Alexandru Otetelisanu (1941), Horia Hulubei (1941-1944), Daniel Danielopolu (1944), Simion Soilow (1944-1946), Alexandru Rosetti (1946-1949), Ilie G. Murgulescu (1949-1950), Constantin Balmus (1950-1952), Avram Bunaciu (1952-1954), Nicolae Salageanu (1954-1957), Iorgu Iordan (1957-1958), Jean Livescu (1959-1963), Gheorghe Mihoc (1963-1968), Jean Livescu (1968-1972), George Ciucu (1972-1981), Ioan Iovit Popescu (1981-1988), Ion Dodu Balan (1989), Nicolaie D. Cristescu (1990-1992), Emil Constantinescu (1990-1996), Ioan Mihailescu (1996-2005), Ioan Panzaru (2005-2012), Mircea Dumitru (2012- ), ... Galeria Rectorilor Universităţii din Bucureşti (35 de portrete pe hârtie realizate de artistul plastic Daniela Chirion, şi care sunt expuse pe holul Rectoratului de la Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti) şi pagină web