Monday, August 8, 2016

Grafică pe calculator

Grafică pe calculator în limbajele PASCAL și C. Implementare și aplicații, Editura Tehnică (1992), vol. I (Implementare, ISBN 973-31-0406-X973-31-0406-X ), 209 pag., vol II (Aplicații, ISBN 973-31-0408-6), 249 pag. (M. Vlada în colaborare cu A.Posea, I. Nistor, C. Constantinescu).

Definiţie. Grafica pe calculator (Computer Graphics) = generarea şi reprezentarea informaţiilor ce compun lumea reală (obiecte şi forme) sub formă de conţinut vizual (vizualizare) proiectat 2D (bidimensional) pe suport display (ecran) sau hîrtie prin intermediul dispozitivelor grafice (hardware) şi interfeţelor grafice specializate (software). (M. Vlada, 2012)
Observaţie. Dacă în deceniul 70 (secolul XX) la nivel universitar, erau câteva discipline proprii informaticii, astăzi, există domenii complexe ale Informaticii: Programare şi Software Engineering, Reţele de calculatoare şi Computing, Baze de date şi sisteme informatice, Programare şi dezvoltare Web, Grafică pe calculator şi realitate virtuală, Geometrie computaţională, Modelare şi simulare, Calcul paralel şi distribuit, Inteligenţă artificială şi sisteme expert, Ingineria cunoaşterii.
Argumente. Domeniul Graficii pe calculator (Computer Graphics) necesită cunoașterea și utilizarea conceptelor și tehnicilor pentru proiectarea, elaborarea și utilizarea de software de bază și software de aplicații pentru grafica pe calculator. Tehnologia informației în acest domeniu necesită cunoașterea de metode și tehnici speciale pentru reprezentarea, memorarea, prelucrarea, comunicarea și vizualizarea informațiilor; aceste acțiuni sunt necesare a fi implementate, atât în software de bază, cât și în software de aplicații. Ref.: http://unibuc.ro/prof/vlada_m/Computer_Graphics.php

Despre denumirea "Grafică pe calculator"

Computer Graphics: Preocupari in acest domeniu sunt din perioada 1950-1980, cand au aparut primele ecrane grafice (monitor/display/terminal) cu tub catodic CRT (Cathode Ray Tube) - primele comercializate fiind televizoarele cu tub catodic (Evolution Computer Displays by Benj Edwards, PC World, http://www.pcworld.com). In paralel, s-au dezvoltat si produsele software corespunzatoare. Ivan Edward Sutherland este considerat "father of computer graphics" si inventatorul pentru Sketchpad (aka Robot Draftsman) ce a revolutionat partea de software pentru calculatoare cu teza sa de doctorat, din anul 1963, "Sketchpad: A man-machine graphical communication system" (http://www.cl.cam.ac.uk/techreports/UCAM-CL-TR-574.pdf, pdf). Sketchpad este considerat precursorul domeniului Computer-Aided Design (CAD). De asemenea, Ivan Sutherland este un pionier al domeniului Human–Computer Interaction (HCI).

In Romania, daca Inteligenta artificiala a patruns in mediul universitar, dupa anul 1985 (in anul 1981 se lansase Proiectul Japonez de construire, pana in anul 1990, a calculatorului din generatia a V-a, calculatorul inteligent), Grafica pe calculator a patruns dupa anul 1990. Tebuie sa precizam ca, daca azi, in Romania, domeniul de IT (Informatica si Calculatoare) este dezvoltat, se datoreaza si preocuparilor din perioada 1960-1980, cand in Romania s-au dezvoltat atat domeniile industrial, economic si stiintific, cat si domeniul invatamantului, prin impactul si utilizarea calculatoarelor (electronice, se numeau in acea perioada).
Cateva exemple semnificative (M. Vlada, 2015, http://mvlada.blogspot.ro/; pana in anul 1989 se folosea expresia "integrarea invatamantului cu cercetarea si productia"):
  1. construirea primelor calculatoare electronice romanesti la Bucuresti-1957, Timisoara-1961 si Cluj-1963 (http://unibuc.ro/prof/vlada_m/Computer_Architecture_.php); Profesorul acad. Gr. C. Moisil (1906-1973) a avut contribuţii remarcabile la dezvoltarea informaticii în România şi la formarea primelor generaţii de informaticieni, deschizător de drumuri cu contribuţii inovatoare în matematică, informatică, automatică şi cibernetică; Romania era considerata a 7-a tara din lume in acest domeniu;
  2. dezvoltarea industriei de calculatoare romanesti (Felix -licenta franceza-1970 si Coral - licenta PDP-11M SUA-1980) si utilizarea acestora in industrie, economie, cercetare si invatamant; elaborarea si realizarea Programului de informatizare şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971–1980; mai inainte, in perioada 1966-1967 s-au creat Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST), Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) - “Primul program de informatizare în România
  3. în anul 1970 se înfiinţează in învățămantul superior secţii de Informatică la Bucureşti, Cluj, Iasi, Timişoara; profil tehnic: Calculatoare şi automatică, profil economic: Informatică economică (“revoluţia informatică”); se înfiinţează Centre de calcul teritoriale în toată ţara.
In perioada 1960-1980 dezvoltarea domeniului de IT (Informatica si Calculatoare) (termenul de IT a aparut, mai tarziu, dupa anul 1990) se datoreaza cercetarilor si rezultatelor din domeniile Automatica, Microelectronica, Cibernetica si Matematica. "România avea în acel moment una dintre cele mai bune şcoli de mate­matică din lume, avea un prestigiu foarte mare. Sunt puţine zone în care o ţară reuşeşte să-şi construiască un brand puternic, global. Pe matema­tică, asta se construieşte în jumătate de secol. E unul din puţinele atu-uri. Aveam un prestigiu colosal (...) Iar părintele spiritual al şcolii de informatică a fost Grigore Moisil. El a ţinut legătura cu primele echipe de informaticieni, de la sfârşitul anilor '50. Echipele lucrau independent, nu exista comunicare, dar Moisil i-a cunoscut pe toţi, i-a ajutat să dezvolte calculatoare". Florin Talpeș (Sursa: http://jurnalul.ro/)
Diversitatea sistemelor de calcul (calculatoare) a necesitat si diversitatea echipamentelor auxiliare: imprimante, monitoare, statii grafice, plottere, digitizoare, etc. In Romania, dupa anul 1980, s-au importat mese de desen automat (plottere, fabricatie germana si cehoslovaca): la Politehnica Bucuresti, Romproiect Bucuresti, Directia Topografica Militara, etc.

Din experienta mea profesionala: dupa absolvirea sectiei de informatica de la Facultatea de Matematica-Universitatea din Bucuresti (4 ani-licenta) si, absolvirea unui an de specializare (master, in forma de azi) Limbaje de specializare (certificatul de absolvire dadea recomandare pentru cercetare), am fost angajat prin repartitie guvernametala la CINOR (Centrul de Informatica si Organizare al Municipiului Bucuresti).
Aici, in perioada 1979-1983 am activat la diverse proiecte (se lucra in Cobol si Fortran), fiind solicitat sa lucrez la proiecte pentru Romproiect ce insemna programe in Fortran pentru plotterul Aristo (Digigraf 1712)- fabricatie germana.
In anul 1983 am absolvit Cursul de perfecţionare "Tehnici de grafică asistată de calculator" (CEPECA, Bucureşti) ce mi-a consolidat cunostintele si experienta in acest domeniu nou. In decembrie 1983 am fost angajat la CCUB (Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti, unitate de cercetare-proiectare de la Facultatea de Matematica, infiintata de Gr. C. Moisil in anul 1962), unde comisia de concurs mi-a recomandat sa ma ocup de Inteligenta Artificiala. La CCUB am participat la diverse contracte de cercetare-proiectare cu care CCUB colabora si aveam si cateva ore de seminar si laborator la unele discipline de informatica. In anul 1987 am absolvit Cursul de perfecţionare "Inteligenţa Artificială şi programare logică" (ICI – Institutul Central de Informatică). Dupa mai bine de 10 ani de preocupari in domeniul Inteligentei artificiale (cercetare, cursuri si laboratoare), in anul 1998, mi-am sustinut teza de doctorat cu titlul "Models for Exploring Knowledge Data Bases and Applications in Artificial Intelligence".

Grafică automată vs. Grafică pe calculator
In anul 1988 am publicat prima mea carte "Grafica automată în limbajul FORTRAN 77 și aplicații", Tipografia Universitatii din Bucuresti (in colaborare cu A. Posea ce era angajat la Romproiect si cu care colaborasem cand eram la CINOR), 245 pagini. Era perioada (1960-1980) cand se folosea expresia "automat" pentru diverse situatii cand actiunile erau executate prin intermediul unor echipamante electronice si programe executate pe calculator (software). In Introducerea la cartea mentionata, am utilizat atat denumirea "Grafică automată", cat si "Grafică pe calculator". Scriam, atunci in 1988: Grafica pe calculator are-deja, aplicatii in diverse domenii de activitate: fizica nucleara, electronica, energetica, topografie si geodezie, constructii si arhitectura, medicina si farmacie, cinematografie si televiziune, etc. In ultimul capitot din cartea de mai sus, am prezentat doua aplicatii din domenii diferite-farmacocinetica si geodezie/topografie:
  • FARMACO - sistem de cercetare-proiectare asistata de calculator in domeniul farmacocineticii (D. Enachescu, M. Vlada, Preprint, CCUB, 1988);
  • CARTIS - pachet de programe pentru preluarea, prelucrarea si reprezentarea grafica a datelor topometrice (A. Posea, C. Pavel, Romproiect, 1986).
Am optat pentru "Grafică pe calculator", cand in perioada 1991-1992 am elaborat cele doua volume publicate la Editura Tehnica, si cred ca am influentat pastrarea acestei expresii. De altfel, in premiera, la Colegiul de Informatica de la Facultatea de Matematica (infiintat in anul 1991), programul de studii cuprindea pentru anul III cursul de "Grafică pe calculator" (2h curs, 1h seminar, 2h laborator), pe care l-am tinut din anul 1993.